Țesăturile au reprezentat multă vreme, pentru țăranul român, cea mai la îndemână cale de a ornamenta interiorul unei case. De la foile și scoarțele de pe perete, la macaturile si cuverturile de pe pat precum și la preșurile de pe jos, toate acestea erau țesute de femeile din casă in vreme de iarnă, când muncile câmpului stagnau. Motivele de pe aceste țasături sunt diferite în functie de zona din care fac parte! Țăranul român a fost inspirat de tot ce l-a înconjurat, toate acestea regăsinde-se in țesăturile realizate. Motivul soarelui, al pomului vieții, al apei sunt dintre cele mai utilizate, ele fiind elemente esențiale vieții pe pământ! Gospodinile se întreceau în țesături care de care mai alese si mai frumoase, ele interacționând, pentru schimburi de modele si de idei! Modelul era reprezentat de o bucățică de material țesut ce se împrumuta între persoane! Aceste modele se puteau găsi și în târguri și astfel se împrumutau motive din alte zone ale țării! O casă cu pereții descoperiți, era o casă săracă sau casa unor oameni leneși în timp ce o casa cu pereții plini de țesături dădea notă de bogăție, de o familie de vază a comunității si de gospodari desăvârșiți. Deasemenea, fetele când se măritau primeau fel de fel de țesături ca zestre, acestea reprezentând fala socrilor mici si pozitia lor in comunitate!
