Text: Elena Boholț
Anul acesta, pe 4 aprilie, Ziua Academiei Române a fost pentru prima oară sărbătorită altfel decât în ceilalți ani. Tradiționala „Ziua Porților Deschise” nu a mai avut loc din cauza crizei sanitare în care se află toată lumea, însă am urmat îndemnul domnului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a transmis că este un bun prilej „să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane de oameni și au salvat milioane de vieți”.
„România adevărată” aduce un omagiu tuturor membrilor Academiei Române, acestor oameni minunați care descoperă și ne dezvăluie permanent fețele neștiute ale științelor și al artelor. Prin intermediul celui mai înalt for științific și cultural al României, cunoașterea este singurul sens prin care noi, oamenii de rând putem înțelege prezentul, trecutul și viitorul nației noastre.
Mesajul președintelui Ioan-Aurel Pop, de Ziua Academiei Române
Pentru prima oară, datorită gravelor împrejurări pe care le trăim, se va sărbători în acest an Ziua Academiei Române, de la 4 aprilie, departe de venerabila instituție, simbolizată de clădirea de pe Calea Victoriei nr. 125 (fostele case Cesianu și Bellu), fără ca membrii să se mai poată reuni în tradiționala Adunare Generală festivă și fără să se mai poată organiza „Ziua Porților Deschise“. Cu toate acestea, vă propunem să celebrăm cu toții, în sufletele noastre, Academia, să-i conștientizăm din nou, în comunitate și în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din țara noastră. Să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane de oameni și au salvat milioane de vieți. Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic și la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficiența unora dintre soluțiile și măsurile preconizate acum de autorități nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forța cunoașterii științifice și a creației spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase prin care a trecut datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor făcute de savanți și de creatorii de valori intelectuale.
Membrii Academiei sunt, în cea mai mare parte, persoane în vârstă, fapt pentru care anumiți oameni – conform unor clișee perpetuate și augmentate în aceste zile – îi privesc (mai ales acum, în vremuri de cumpănă) cu oarecare suspiciune, fără să înțeleagă că seniorii nu răspândesc virusul mai mult decât alții, ci doar mor mai mult, mai repede și mai des decât alții, din cauza fragilității vieții lor aproape trecute. Prezența părinților și bunicilor în comunitate nu poate să ofere decât siguranță, experiență de viață și soluții pentru astfel de nenorociri, prin care seniorii au trecut și au ieșit cu bine la liman. Dacă știința, înțelepciunea și cumpătarea bătrânilor se unesc cu entuziasmul și forța tinerilor și maturilor, atunci toate provocările pot fi rezolvate întru binele omenirii și al poporului român.
Academia Română are astăzi 154 de ani și, în toți acești ani, a participat la construirea, la propășirea și la fortificarea României și a omenirii, la elaborarea creației intelectuale majore, românești și universale. Să-i aducem Academiei Române cuvenitul omagiu și să-i urăm – în acord cu vechea tradiție latină – vivat, crescat, floreat! Academia Română a semănat și seamănă în societate virtuți, valori și încredere, ceea ce face și în aceste zile triste, cu nestrămutata convingere că „se va potoli furtuna“, din care vom ieși mai puternici, mai realiști și mai înțelepți. La mulți ani!
